Totul a inceput de la pofta de saratele. Am vrut ceva de rontait la nervi sau seara cand ma straduiesc sa nu prea mananc si totusi ma arde sa bag un ceva acolo in gura. Am primit o recomandare de reteta usor de urmat si, dupa ce mi-am cumparat chimen, m-am pus pe treaba. Repet – am adaptat totul din mers. Am pus un ou, jumatate de pachet de unt... adica 100 de grame, o jumatate de cana mare de lapte, 350 de grame de telemea vaca Hochland... care nu e foarte sarata si apoi faina – am contorizat 400 de grame, dar am mai pus ochiometric peste, ca sa pot sa framant coca aia si sa o conving sa mi se dea jos de pe maini. Bolovanul rezultat l-am infasurat in folie si l-am bagat la congelator unde l-am lasat 50 de minute. Cica trebuia mai mult, dar eu ma grabeam – oricum nu pare sa fi daunat. In etapa a 2-a am presarat niste faina pe masa, am intins aluatul, am batut un ou si cu o pensula de bucatarie l-am distribuit uniform ca sa ingalbenesc si sa fac mai atractiv... aluatul, normal! (Asta cu oul mi-am amintit-o de la mama!) Si la final am trantit si semintele de chimen – susanul nu-mi place, iar macul nici atat ca-mi ramane intre dinti! Saratelele nu le-am rasucit, nu le-am impletit, pur si simplu am taiat niste fasii, ba mai lungi, ba mai scurte, ba mai late, ba mai inguste si le-am pus intr-o tava teflonata fara alte adaosuri. Cuptor preincalzit – prima sarja a fost gata in 10 minute. Apoi a mers si mai repede. S-au mancat ca floricelele – una dupa alta pana la epuizare. Si bine ca nu am pus sare ca, desi nu ii erau destinate, au avut cel mai mare succes la Copil. Nu i-am dat insa decat 2 ca nu si-a mancat budinca si am sanctionat-o.
Saratelele ca saratelele, dar pofta mea cea mai mare e intotdeauna de dulce. Si ce fac eu foarte repede?? Briose!! De data asta cu cocos. Nu ma omor nici dupa el, dar am zis sa incerc. Pasul 1 – 125 de grame de unt la topit si lasat la racit un pic. Pasul 2 – vreo 200 si un pic de grame de faina amestecata cu un plic de praf de copt si vreo 70-80 de grame de fulgi de cocos. Pasul 3 – 1 ou, vreo 100 de grame de iaurt normal, nu slab si o banana terciuita – a mea avea vreo 100 de grame, dar cred ca e ok cu mai mult. 3 se amesteca cu 1 si cu 2, se omogenizeaza de preferinta cu mixerul, se umple tava de briose si se baga in cuptorul preincalzit. Eu asa am facut!! Si la degustare m-am prins ca am ratat de fapt obiectivul – adica nu am avut parte de dulce pentru ca am uitat taman zaharul!!!! Ca sa nu ma oftic prea tare, am facut si un piure de para si i-am dat Copilului pe post de gustare piureul respectiv cu bucatele crocante de briosa. A fost multumita! (Asta din poza e mana copilului!)
Si tot pentru bebei – budinca de gris. Am separat 3 oua. Albusurile le-am batut intre ele mai intai si apoi le-am pus si niste zahar brun, respectiv 20 de grame (noi suntem mai ne-sare si mai ales ne-zahar!)... si apoi le-am batut iar sa le intepenesc. Am pus galbenusurile peste, 5 linguri de gris si am picurat putina zeama de lamaie... in chestiile pentru copil nu pun nici esente. Toate astea amestecate bine le-am turnat intr-un vas termorezistent uns cu putin unt. Aceeasi poveste – cuptor preincalzit, s-a facut cat am avut timp sa pun vreo 700 de ml de lapte pe foc cu 10 grame de zahar brun si sa le fierb bine. Laptele asta zaharos l-am turnat ceva mai bine de 3 sferturi peste budinca si le-am mai lasat in cuptor impreuna inca vreo 10 minute sau cam asa. Am mai pastrat un pic de lapte pentru ca rezultatul e putin pandispanos, iar Copilului ii plac doar mancarurile moi, zemoase,curgatoare, nu cleioase, nu gelationoase. Asa ca i-am dat budinca inmuiata in lapte... iar in partea a 2-a, cea de dupa plictiseala, ca de obicei am stricat-o cu iaurt. Intotdeauna, cand opunem rezistenta la a mai manca, stricam totul cu iaurt – iaurt cu ciorba, iaurt cu carne, iaurt cu peste, iaurt cu budinca, iaurt cu iaurt!!! Na ca am uitat sa fac poza la asta. Dar arata foarte bine, pe cuvant!
Si n-am terminat. M-am gandit ca daca tot lui, Copilului ii plac chestiile fainoase si painoase, sa impainez (de la paine!) niste piept de pui. Am fiert unul intreg... de la cocoselul adus de buni de la tara. Separat am facut un aluat pentru niste mini-tarte – 170 de grame de faina, 1 ou, 60 de grame de unt si putina sare. Framantat, infofolit, bagat la rece pentru juma’ de ora, apoi intins, taiat niste cercuri pe care sa le modelez in formele de briose… sa imi iasa asa niste cosulete. Iar cosuletele le-am umplut cu un maglavais compus din pieptul de pui, un ou, vreo 120 de grame iaurt, niste telemea din aia de-am zis mai sus rasa... cam la 2 linguri asa si putina sare. Le-am lasat in cuptor cam la 40 de minute... si sunt bune dimineata cu lapte batut. Sa le manance mami, Copilul se satura dupa primele 2 guri!
Nu, n-a fost tot. Revin cu partea a 2-a!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu