Pai i-am facut Copilului spanac. Foaaaarte simplu si n-a fost deloc rau la gust... decat pentru tati care e carnivor si atat. Am auzit pe la specialistii astia in nutritie cum ca legumele congelate sunt de multe ori mai bune decat cele proaspete pentru ca procesul de congelare se face la scurt timp dupa ce legumele sunt culese... deci nu se plimba kilometri in fel de fel de lazi si cutii si camioane si mai cad si pe jos si mai trec si prin nu stiu cate maini si le mai scapa si unii la supermarket si apoi le pun la loc... si bineinteles ca le poti spala, dar intre timp se mai si ofilesc, se mai si strica si tot asa. Si cum am fost la hypermarket si nu am gasit deloc ceva sa imi convina, am luat legume congelate. Printre care si spanac. Si azi la pranz am luat cam 200 de grame din punga... erau ca niste guguloaie pentru ca spanacul fusese maruntit inainte de congelare. Direct in tigaie, am mestecat pana a inceput sa se inmoaie. Am pus putina sare... doar de gust si o lingura de smantana... si am tot mestecat pana l-am gustat si mi s-a parut ca e facut. Cam un sfert de ora sa zic. Dupa ce l-am luat de pe foc, l-am mai zapacit un pic cu blenderul... ca de lene scuipam mancarea prea atoasa sau care necesita prea mult mestecat. A fost bun cu mamaliga. Nici nu stiu daca se mananca cu mamaliga de fapt! Dar aveam si niste peste, asa ca le-am combinat la gramada. Rata de succes cam 50%... ceea ce e bine pentru noi!
Inainte:
Si dupa:
La masa de seara i-am facut budinca de paste. Am fiert melcisori... cum se fierb pastele normal. Dupa ce i-am scurs si i-am udat putin cu apa rece, i-am pus in vasul termorezistent si am turnat peste ei o chestie facuta din branza dulce, 2 oua si niste telemea rasa... si putina sare. Am pus telemea ca s-o fac mai spre sarat si sa nu pun zahar. Ca de felul ei budinca asta e mai degraba doar cu branza de vaci, zahar si stafide si esenta de rom... si oua bineinteles. Dar noi am mancat cu... cu... cu IAURT, clar!!! Asa ca nu a mai contat ca nu avea zahar!
Am facut si o prajitura vaniloasa. Am primit pe mail o colectie de retete, adunate de prin mai multe locuri cred, si poate de-asta inexacte. Adica ingrediente – da, cateva indicatii – da si cand sa mesteresc... nu prea se lega treaba. Nu stiu cum am eu norocul asta. :) Sau poate nu pot sa ma abtin si tot pun si schimb de la mine. Cica trebuia sa fac 2 foi maro. Am urmat litera de lege reteta – 300 gr. faina, 150 de zahar, 150 margarina (de fapt 120 de margarina si 30 de unt... ca asa am avut), 1 plic praf de copt, 2 linguri de cacao si 200 de grame smantana. Nu stiu cum trebuia sa iasa aluatul, a iesit nici moale, nici tare... si atunci pur si simplu l-am intins pe tot in tava si am ramas cu o foaie. Peste foaia asta am turnat o compozitie bezeloasa – 6 albusuri batute cu 220 de grame zahar (cica trebuia 250, am pus mai putin si tot mi s-a parut prea dulce prajitura la final!) si apoi o suta si un pic de grame fulgi de cocos. Deci una peste alta le-am bagat asa la cuptor pentru 25 de minute. Si separat am facut crema de vanilie din 6 galbenusuri, 500 ml de lapte, 1 plic praf de budinca si 200 de grame de zahar (reduse de la 250). Le-am alergat prin cratita pana s-au ingrosat. Dupa putina racire, am pus si jumatate de pachet de unt... si asta trebuia intreg, dar am zis ca nu vreau o crema gretoasa si l-am redus serios. E, si crema asta am turnat-o in tava peste prajitura dupa ce am scos-o din cuptor. Am presarat si putina cacao pe deasupra pentru aspect si ta-ta-ta-ta!!!!! Asta e!
Ma mai gandesc daca scriu si partea a treia!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu