Doamne, ce criminale sunt zilele alea in care alergi de dimineata pana seara cu un catralion (imi placea sa folosesc cuvantul asta cand eram mica!) de lucruri de facut si nu poti sa stai locului parca nici o secunda pentru ca simti asa cum tot vin alte si alte treburi peste tine. Si nu iti permiti sa te opresti sa nu care cumva sa pierzi ritmul, dar parca nici suficient de repede nu te misti pentru ca la fiecare pas iti aduci aminte ca mai ai si aia de facut si ailalta de rezolvat. Iar singurul lucru care te mai ajuta e sa te gandesti ca vine seara si nu iti doresti decat sa ajungi sa pui capul pe perna si sa dormi… fara vise daca se poate ca sa nu te distraga nimic de la o bine-meritata odihna.
Am pus capul pe perna aseara pe la 11 si un pic trecute si eram chiar increzatoare ca si copilul si catelul sunt suficient de obositi sa doarma lemn pana dimineata… de sot nu mai vorbesc pentru ca el oricum e celebru pentru somnul lui fara probleme! Dar iluzia nu a tinut decat o ora si jumatate. Pe la 1 fara netrecute fix copilul s-a trezit cu probleme de burtica iar in toata casa s-a instaurat haosul… pentru ca pret de vreo ora nimic nu a functionat, iar tipetele ei ridicau parul in cap maciuca. Da-i cu masajul, da-i cu luatul in brate sau cu plimbatul prin casa… in zadar si de neconsolat. Intr-un final a invins oboseala si somnul si-a reintrat in drepturi, mai intai cu suspine si pana la urma adanc si de nezdruncinat.
Asa ca ce poti sa mai faci la 2 noaptea?! Pai somnul s-a cam dus, dar ochii ustura… si doare si stomacul. Somnorosii s-au intors la culcare, dar astia mai sensibili raman sa se rasuceasca in pat pe toate partile… si cucuveaua canta pe-afara si oricum noaptea parca vezi toate problemele pe care nu le vezi ziua si le extrapolezi si ti se pare ca nimic nu mai are o solutie viabila. Pui de un ceai de tei si stai si te uiti in gol pe canapea asteptand sa fiarba apa… si normal ca te enervezi gandindu-te ca pierzi ore bune de somn care ti-ar fi prins tare bine. Si la o adica, daca acum ai insomnii dureroase, la batranete ce-o sa faci?!
In fine… trec 10 minute, mai trec inca 10… ceaiul frige, dar parca face totusi bine… televizorul nu e o optiune… nici macar disperata… exista in schimb laptopul si netul… dar doar de “rasfoit” pentru ca altfel cu cine Dumnezeu ai putea sa comunici?! Majoritatea populatiei doarme, iar ai mai tineri petrec printr-un club ceva… cine sa stea duminica dimineata la ora 3 pe net?? Cred ca in cele din urma am ceva in comun cu o anumita cucuvea pe care o urasc de moarte!
Intr-un final, pe la un 4 asa, nu se aplica decat somnul obligat… dupa alte vreo 50 rasuciri in pat… si convingerea ca poate totusi viata nu e suficient de activa daca nu dormi tun de oboseala. Asta si faptul ca in ultima vreme nici macar nu se mai iveste ceva interesant de scris!
PS
Trezirea e la 7.30 si nu cum ar fi normal intr-o zi de duminica pe la un 9-10 acolo macar!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu