vineri, 29 aprilie 2011

Nunta regala

La inceputul lui septembrie ’97 ma duceam sa dau examen de admitere la universitate. Era examenul de italiana… si a trebuit sa scriu un eseu. Nu-mi mai aduc aminte care era tema, stiu doar ca in prima secunda m-am temut ca nu am un vocabular suficient de bogat pentru asta. Deh, invatasem italiana intr-un an si mai mult de la televizor. Si-apoi mi-am dat seama ca vreau sa scriu despre Lady Di. De-abia murise si lucrul asta ma marcase. Si-am scris, si-am scris… si iar am scris. Si am uitat de examen, a fost mai mult o eliberare a ceea ce aveam pe suflet. Pentru ca am admirat-o pe Diana si taman ce plansesem si eu alaturi de atatia oameni pentru ceea ce se intamplase.
Si tin minte ca zilele alea nu ma puteam gandi decat la copiii ei si la cosmarul prin care treceau. Ma gandeam ce avea sa se intample cu ei pentru ca uneori, cei ce par sa aiba totul, au mult mai putin decat oamenii obisnuiti.
Asa ca, normal, simt nevoia sa scriu ceva si despre nunta asta de poveste pe care a privit-o o lume intreaga azi. Pentru ca, recunosc cinstit, m-a emotionat. Si mi-au dat si vreo 2 lacrimi. Pe de-o parte pentru ca mi s-a parut atat de simplu sa vad atata frumusete si eleganta si respect in lumea asta in care parca totul a luat-o razna… si probabil ca o sa raman cu marea intrebare de ce totusi predomina uratul si raul. Iar pe de alta parte pentru ca mi s-a parut trist ca Diana nu a fost acolo. (A fost Camilla in schimb si mi se pare un exemplu prost, dar nu as vrea sa incep o intreaga poliloghie despre ce parere am referitor la femeile care intervin in casniciile altora, mai mult sau mai putin regale).
Mi s-a parut foarte frumos totul! In schimb ma agaseaza toti astrologii si prezicatorii si toti sarlatanii care vin cu tot felul de interpretari si pronosticuri si ii prostesc pe unii care mai dau si bani sa le asculte bazaconiile. Nu se poate sa credem ca e un basm cu final fericit si gata? Nu putem sa credem ca mai exista si lucruri bune si perfecte pana la capat? Nu se poate sa ne bucuram si atat? Sa luam exemplu din ceea ce e pozitiv si sa ne incurajam ca mai putem inca schimba invidia si rigiditatea si superficialitatea?
Sper sa reziste cuplul asta. Si sa fie la fel de reusit si unit si sa sfideze rautatile si provocarile la care va fi supus. Sper sa stie sa isi asume destinul si sa traiasca frumos si pentru cei care ii admira si isi doresc sa fie ca ei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu