O experienta cu adevarat insolita a fost vizita la triburile Longnecks, Lahu, Palong, Karen. Socant, uluitor, deosebit de interesant. O experienta unica, demna de un episod din Teleenciclopedia.
Triburile din nord pe care le-am vizitat traiesc din turism, micile donatii ale turistilor, comert cu produse manufacturate dar si de serie, precum si din salariile tinerilor care muncesc la oras.
Am fost intampinati cu voie buna, cu cantec si dans, de la cei mai mici, la cei mai in varsta. Fete zambitoare si priviri calme si pline de intelepciune. Cel mai impresionant a fost sa vedem reprezentantele tribului Longnecks, unde frumoasa satului este intodeauna cea cu gatul mai lung, alungit artificial de kilograme de metal incolacit ca un sarpe in jurul gatului. Ceea ce pentru noi, europeni si oameni ai epocii moderne pare socant si greu de conceput, pentru cei de aici reprezinta normalul. Important este sa poti intelege acest lucru si sa le respecti traditia si felul de a fi.
Urmatoarea oprire a fost la Templul alb. Constructia a fost inceputa acum 15 ani de catre un artist ce a dorit sa transpuna in realitate amestecul dintre trecut si prezent. O interpretare cu totul deosebita a unui locas traditional, Templul alb pare castelul Craiesei zapezilor.
Triburile din nord pe care le-am vizitat traiesc din turism, micile donatii ale turistilor, comert cu produse manufacturate dar si de serie, precum si din salariile tinerilor care muncesc la oras.
Am fost intampinati cu voie buna, cu cantec si dans, de la cei mai mici, la cei mai in varsta. Fete zambitoare si priviri calme si pline de intelepciune. Cel mai impresionant a fost sa vedem reprezentantele tribului Longnecks, unde frumoasa satului este intodeauna cea cu gatul mai lung, alungit artificial de kilograme de metal incolacit ca un sarpe in jurul gatului. Ceea ce pentru noi, europeni si oameni ai epocii moderne pare socant si greu de conceput, pentru cei de aici reprezinta normalul. Important este sa poti intelege acest lucru si sa le respecti traditia si felul de a fi.
Urmatoarea oprire a fost la Templul alb. Constructia a fost inceputa acum 15 ani de catre un artist ce a dorit sa transpuna in realitate amestecul dintre trecut si prezent. O interpretare cu totul deosebita a unui locas traditional, Templul alb pare castelul Craiesei zapezilor.
Dupa-amiaza, am vizitat faimoasa Gemstone gallery (mare dar nu atat de impresionanta prin produsele expuse), precum si un sat de mestesugari care fabrica matase, sculpteaza in lemn sau fac umbrele de hartie. Interesant, dar cu un aer prea comercial.
Ultima zi din cadrul circuitului din nordul Thailandei am impartit-o intre tabara elefantilor Mae Taeng, o ferma de orhidee si un templu faimos.
Primul contact cu un elefant, la modul up, close and personal, a fost in Phitsanuloke. Acest animal care mai degraba iti inspira teama decat dragalasenie s-a dovedit pe cat de mare, pe atat de sensibil.
Trecand peste aspecte privind drepturile si protectia animalelor pe care nu doresc sa le detaliez aici, o incursiune in tabara elefantilor este o experinta din alta dimensiune. Inchipuie-ti ca dupa ce ai calatorit cu mijloace traditionale (pentru epoca in care traim, of course) precum masina, trenul sau avionul, ajungi sa te plimbi pe spatele acestor matahale candide, sa mergi cu carul tras de boi sau sa cobori de-a lungul raului cu pluta.
Elefantul este considerat a fi animal sfant in cultura thailandeza. Mai mult decat atat, localnicii sustin cu tarie ca elefantul asiatic este mult mai inteligent fata de cel african.
In tabara elefantilor, ii poti hrani cu banane sau trestie de zahar, te poti plimba pe spinarea lor sau poti asista la spectacolul oferit de o intreaga echipa de astfel de pahiderme.
Am vizitat apoi o ferma de orhidee. O exlozie de culoare si de finete, ce poate fi descrisa numai prin imagini. In nord se cultiva trandafiri si orhidee la greu, alimentand hotelurile si templele din toata tara.
Am incheiat circuitul cu vizita la cel mai faimos si mai respectat templu din Chiang Mai, Wat Phratat Doi Suthep.
Recomand cu caldura celor care exploreaza Thailanda sa nu se limiteze doar la zona litoralului care atrage in general turistii prin peisajele de basm si oferta privind sporturile de apa si nu numai si daca doresc ceva mai mult, sa aiba curajul sa treaca peste barierele conventionale si sa isi ofere o incursiune in taramurile din nord.
Recomand cu caldura celor care exploreaza Thailanda sa nu se limiteze doar la zona litoralului care atrage in general turistii prin peisajele de basm si oferta privind sporturile de apa si nu numai si daca doresc ceva mai mult, sa aiba curajul sa treaca peste barierele conventionale si sa isi ofere o incursiune in taramurile din nord.
Superbe pozele si experienta. Visel la o plimbare cu elefantii deja. Si cred ca in orice calatorie nu e bine sa te limitezi doar la zonele intens promovate care in prima faza iti fura ochii:)
RăspundețiȘtergere