marți, 14 mai 2013

Cu Ari la shopping

Stiti filmele alea de comedie de pe vremuri? Alea spumoase care te faceau sa razi fara cuvinte? Ei, eu si Ari la shopping = Stan si Bran intr-un film alb-negru. Ari interpreteaza de minune rolul inocentului Stan (culmea e ca duminica trecuta mai era imbracata si in alb... ea fiind cum se stie negruta). Iar eu... eu sint fraierul de Bran care se tot agita si tot isi ia castanele. :)

Coboram din masina in parcarea subterana a unui mall. Ea isi pune ochelarii de soare la ochi... aia de musca care ii acopera jumatate de fata. Ma tine de mana, dar nu de drag... ci pentru ca abia vede pe unde merge. Eu zic mersi ca macar asa nu o rupe la fuga in calea vreunei masini. Luam liftul pana la etajul 2. (Sa ne scuze tati ca il scoatem din poveste, si Kitty de asemenea... incercam sa ne focusam pe marea diva!) Cand coboram (din lift, cum ziceam), copilul salbatic o si ia la sanatoasa. Ii place sa se uite prin geamuri la oamenii de la etajul inferior... adica in capul lor, ca sa fiu mai exacta. Eu am oroare de geamuri - mi-e teama ca se sparg si am si rau de inaltime, asa ca nu pot privi in jos cand protectia e facuta doar din sticla. Ii smulg cu greu manutele-ventuze si ii propun sa intram intr-un magazin.

Trece prima pragul, in fuga se intelege. Tinta - un manechin! Se uita in sus la el... pardon, la "ea" ca era "doamna". Eu incerc sa ma uit in jur la haine, dar nu o scap din ochi. Presimt ca ii coace mintea ceva. Intai atinge mana usor... si pare sa analizeze ce a simtit. Apoi incepe sa tipe:"Mami, vino!!!". Si ma si trage spre ea sa-mi arate. "Doamna" in cauza avea sandale decupate... iar ea i-a gasit fascinante degetele de la picioare. Si a simtit nevoia sa si traga de ele. O si vedeam cu papusoiul gramada peste ea! "Hai sa imi caut si eu ceva de imbracat, ii spun!" ca o distragere. "Bine!" Si nici una, nici doua incepe sa traga de haine ca si cum alegea:"Uite, mami! Asta e poto tine!". "Nu-mi place, mai Ari!" "Da' asta iti place, mami?" Ce sa ii spun?!?! Ca era roz de m-ar fi fluierat lumea pe strada?!?!

Ajungem la hainutele si accesoriile pentru copii. Stiam ca n-ar fi trebuit sa risc, dar cred ca le-ar fi gasit oricum pana la urma. Eu i-am ales o bluzita, culmea cu roz! Ea a ales alte 3, parca special sa imi faca mie in ciuda... si mari si de strapezit dintii! Am convins-o ca nu i se potrivesc... asta si pentru ca a vazut gentutele. Si i-a casunat pe una oribila! I-am aratat alta... mai scumpa, dar macar de iesit cu ea in lume. N-a fost chip sa plecam de acolo fara ea! La casa factura s-a impartit in proportii relativ egale intre ea si tati. Si am iesit in viteza pentru ca a descoperit ca se putea intra in vitrina, ca in vitrina erau mai multi manechini, ca unii erau si in pozitia sezut, prin urmare mai abordabili... si ca probabil ar fi avut activitate satisfacatoare pentru vreo ora asa.

In mod clar gentutei i s-au desfacut etichetele. In mod clar gentuta a fost tinuta in continuare in mana sau pe brat. In mod clar un copil cu o gentuta intr-un magazin e periculos. Pentru ca... in viitorul magazin mai intai se uita la obiectele mai mari si bate din picior - "nu vleau balelinii astia, ii vleau pe aia "loz"!; "nu vleau ciolapii astia, vleau ca la Alesia!" Mami zice nu, tati zice nu... si odrasla oboseste si se plictiseste si se aseaza pe jos, in principiu pe sub hainele atarnand de pe umerase. Iar dupa ce isi reface fortele, decide sa isi aleaga singura ce vrea. Si, logic, baga in gentutaaaa! Din fericire am observat ca mosmondeste si ca se enerveaza pentru ca tot incerca sa o inchida si nu mai reusea. Am scos elastice de par si alte clame si i-am zis ferm ca plecam. N-a fost impresionata! In drumul spre usa a mai agatat in zbor un trandafir mare si foarte roz!! O sa innebunesc cu rozul asta!! 

Nu stiu cat a obosit ea, dar eu am fost extenuata... dupa doar o ora si jumatate. Si nici nu m-am ales cu nimic! Pentru ea s-a incheiat totul cu o inghetata si un balon si a fost foarte fericita! Iar gentuta? A purtat-o ieri si a luat-o si azi la "gaganitza". Pentru maine deja nu mai garantez!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu