La mine in casa televizorul merge fara oprire… atunci cand e cineva acasa, bineinteles. Nu neaparat ca s-ar uita cineva la el, ci mai degraba ca un barait de fond. Nu e un lucru chiar sanatos, dar e deja o obisnuita si nu am intreprins inca nici o terapie de dezvat.
Aseara a barait pe “Romanii au talent”. Initial nu i-am acordat atentie, apoi am fost atrasa de vreo doua numere care mi s-au parut aparte, iar la final am fost curioasa sa vad cine merge mai departe. Mai bine nu eram!
Primii doi calificati mi s-au parut ok. Urmatoii doi insa… incredibil! Sau nu am inteles eu despre ce e vorba de fapt?!? Se aleg talente sau se fac acte de caritate? Se voteaza din mila sau mai degraba ies in fata ai mai saraci cu duhul sa se amuze lumea pe seama lor?
Nu vorbesc despre defecte fizice sau lipsuri materiale, nu promovez discriminarea de nici un fel si tocmai de-asta ma feresc de cuvinte gen “handicapat”, “retardat” etc. Fiecare este asa cum este si cum ii permit propriile limite. Toata lumea are dreptul sa incerce sa isi arate partile cele mai bune, dar sistemul de valori… ce Dumnezeu se intampla cu el? Cum sa ignori un copil care munceste ore in sir ca sa atinga perfectiunea, dar lasi sa castige incultura si maimutarismul. Nu am putut niciodata sa urmaresc productiile autohtone de succes a la Bendeac. Mi se par grotesti, prostesti, vulgare, parca jignesc inteligenta si bunul simt. Dar se pare ca genul asta are din ce in ce mai mult castig de cauza. Nici o emisiune fara Pitzi, nici un show fara circ si trist e ca nu ne batem joc de cei pe care ii aplaudam cand se dau in spectacol, ci ne batem joc de noi insine.
Senzatia mea e ca ne reflectam in ceea ce alegem si tocmai de-asta ma sperie faptul ca, la nivel de natie, nu ne impresioneaza munca, valoarea, ceea ce e special, autentic. Cedam in schimb foarte usor in fata consumului rapid care nu ne solicita inteligenta si nici nu ne lasa prea multe dupa. “Ne radem” de ridicolul si idiotenia altora pentru ca, pobabil, ne simtim mai bine ca sunt altii si mai rau decat noi. Ne conformam spiritului de turma pentru ca in general e mai greu sa explici de ce faci nota discordanta. Sau pur si simplu ii recunoastem mai usor pe cei asemeni noua, ii consideram simpatici si ii sustinem.
Sunt foarte dezamagita! Nu ne era suficient Dorel, acum ii vrem si pe Gigel si Tudorel. :(
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu