luni, 3 februarie 2014

Aventurile momentului

Ieri copila mare a facut 4 ani. In principiu mananca singura, cand si cand isi revendica insa portia de rasfat pretinzand sa o hranesc ca pe sora-sa:"Nu pot sa mananc!! Vreau sa imi dai tu!" Iar eu ii fac pe plac mai de fiecare data pentru ca nu mi se pare asa un capat de lume.

Maine copila mica face 1 an. Iar eu, mama moderna si deschisa :))))), o las sa experimenteze cu mancatul. Pffff!! Nu ca ma mananca pielea... Dar ma gandesc sa nu aman totusi pana in clasa I. Ca ce e asa mare lucru pana la urma??? Baga lingurita in castron... dar o baga invers. Nu varsa mare lucru din ea... pentru ca nu apuca mare lucru. Insista, insista... apoi baga mana. Daca ar murdari-o doar pe ea, ar fi una. Dar are degete rare - un sfert din ce prinde pica pe bluza, un sfert pe scaun, o oarecare parte, mica ce e drept, nu nimereste gura, o oarece alta parte nimereste insa parul... Ea risca sa ramana nemancata, pe mine ma doare un pic si risipa. Contez totusi pe faptul ca la un an si jumatate o sa manance singura cum obisnuia sora-sa.

Cat despre capitolul curatenie, scap ieftin - copilul face dus in mijlocul zilei, hainele le schimb pana sau de la pampers (noroc ca nu mai am timp sa spal zilnic!), avem haine de patat si haine diferite de iesit in civilizatie, scaunul de masa se curata direct in cada... adica face si el dus... Iar aspiratorul Toby curata ce se poate in faza pre-mop. Si in spalatul pe jos e nevoie de abilitati pentru ca slalomul se face printre copii, caine si mobilele ce nu se pot muta. Daca facem asta de trei ori pe zi.... A zis cineva ca ne-am plange de viata monotona??






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu