vineri, 27 septembrie 2013

Interviul lunii septembrie: Despre calatorii - cu Andreea

O cunosc pe Andreea de vreo 4 ani si jumatate de cand am plecat intr-o calatorie in capitala Frantei. Mi-a fost recomandata cu caldura, desi pe vremea aceea lucra la o alta agentie de voiaj, pentru operativitate, dragalasenie si ofertele interesante pe care le produce. De atunci, cu ajutorul ei, am bantuit Europa si am inceput sa exploram Asia si ne-am plimbat si prietenii, multumiti si ei de ofertele primite.
Pentru o persoana ocupata, relatia cu cineva ca Andreea este ideala. Mail-ul si mobilul sunt baza acestei relatii, la fel si increderea si faptul ca deja ne stie gusturile si dorintele.
Dar hai sa aflam de la acest Special Guest cum este sa lucrezi la o agentie de voiaj si poate vom primi si cateva ponturi despre calatorii.

C.V.: Andreea, povestete-ne putin despre tine, despre ce visai tu sa te faci cand vei creste mare si despre parcursul tau pana in prezent la Travel Tips.
A.: Chirurg! Nu glumesc, aveam deja doi doctori in familie. La ceremonia aia de taiere a motului, sau cum ii zice, mi s-a spus ca am ales, pe langa pix, parafa maica-mii. Deci mi se prefigura o cariera de doctor. A urmat o incercare - furtunoasa - de a intra in lumea modei - cred ca mai exista pe undeva perdelele pe care le-am taiat ca sa fac rochii papusilor. In general, orice carpa uitata prin casa devenea garderoba de primavara-vara - toamna-iarna. Pe la sapte ani m-au dat ai mei la scoala de muzica si, in paralel cu scoala obisnuita, clampaneam si la pian - chestie care a durat opt ani - dar mi-era clar si atunci ca n-am suficient talent pentru Conservator. Am mai crescut si mi-am dat seama ca, de fapt, n-am chemare pentru nimic. Si am dat la ASE , Relatii Internationale. Am lucrat ca ghid, translator. Asistent manager - adica secretara, cum se zicea pe vremea mea :). Deci trageam matza de coada, in timp ce colegii mei de an se pregateau sa atace multinationalele. Eu n-aveam nicio speranta - am facut cateva incercari - n-am reusit. N-am fost “corespunzatoare”, cum s-ar zice.
Cand eram prin anul trei, o prietena de familie mi-a spus ca agentia de turism unde era angajata cauta pe cineva care sa se ocupe de rezervari hoteliere. Numai ca eu nu facusem in viata mea vreo rezervare - hoteliera sau de alt fel - si nu stiam care e diferenta dintre o companie aeriana si o agentie. Cand ma gandesc cat de varza eram, imi vine sa intru in pamant. Eu eram barza chioara din proverb. Nu stiu cum de m-au angajat. Eu nu m-as fi angajat!

C.V.: Pentru cineva care iubeste sa calatoreasca, job-ul asta pare unul de vis. Este sau nu asa?
A.: Arata-mi-l pe ala care  nu vrea sa calatoreasca! In realitate, agentii de turism nu-si iau vacanta prea des - n-au timp! Exista info-trip-uri - excursii organizate sa te familiarizezi cu o destinatie, dar te trezesti la sapte si vezi douazeci de hoteluri pe zi - deci nu e vorba de o vacanta in adevaratul sens al cuvantului. Nu e nimic “glamour” la jobul asta. Esti un agent de vanzari si un broker in acelasi timp, esti platit sa gasesti solutii. In loc sa montezi instalatii, te gandesti cum sa-l duci pe client din punctul A in punctul B. Cu costuri minime si satisfactie maxima, fara sa-i neglijezi pe ceilalti clienti. Deci, e sau nu e de vis? Ce zici?

C.V.: Se poate face cariera in adevaratul sens al cuvantului din turism?
A.: Problema la noi e ca nu exista o scoala de turism - sau, in fine, exista, dar ce te invata acolo n-are nicio legatura cu realitatea. Apoi, salariile sunt mici - angajatii fara experienta si fara o baza de clienti fideli au de tras serios. Cred ca multi se descurajeaza. Deci n-as zice ca se poate face cariera ca in alte domenii. Nu sunt niste pasi clari. Ma gandesc mereu cum m-am angajat eu, cat de complet lipsita de orice informatie de baza eram. Cum am facut primele rezervari, cu calendarul intr-o mana si calculatorul de piatza in alta, ca sa nu gresesc tarifele. Cum am dat cu oistea-n gard prima data - si cat de ok a fost reactia sefei mele - si sa stii ca nu se intampla mereu asa, in multe agentii e toleranta zero, cine greseste, plateste.
Nu stiu daca m-am exprimat suficient de clar: la prima vedere e frumos, pe urma devine stresant, daca nu te desfasori intr-un mediu prietenos, cu oameni profesionisti si deschisi, e foarte posibil s-o lasi balta dupa primele luni. Eu am avut noroc.

C.V.: Care sunt partile nevazute ale acestui job? Ce nu vad niciodata oamenii? Imi amintesc ca de fiecare data cand vin la voi la agentie iti suna si fixul si mobilul, mail-ul este si el inundat de coresopndenta si fiecare client are impresia ca problemele sale sunt unice.
A.: De fapt, oamenii au dreptate - problemele lor chiar sunt unice. Cum naiba sa-i zici clientului nervos ca mai ai un apel de la unul care a ajuns la Bangkok si nu se intalneste cu persoana care-i face transferul (asta dupa ce-a zburat zece ore si are o dispozitie de Hitler cu sindrom premenstrual) sau cutare e la Munchen si receptionerul inca nu s-a prins daca micul dejun e inclus si, ce-ar fi sa-mi dati dumneavoastra un card de credit ca sa-l pre-autorizez? Dar, stai, am uitat ca GPS-ul se plateste la preluarea masinii si imi trebuie si un scaun de copil. Iar italianul de la biroul AVIS din Milano stramba din nas : "Mi dispiace, ma..."
Cineva mi-a zis acum cinci ani un lucru care m-a marcat: "O calatorie e o experienta emotionala". Deci omul isi pune toata increderea - si banii - in mainile tale. Nu-l intereseaza - si nici n-ar avea de ce sa-l intereseze - ca tu in acelasi timp jonglezi cu mai multe proiecte.

C.V.: Care sunt partile mai putin placute sau chiar neplacute? Care a fost cel mai "dramatic" incident pe care l-ai avut cu un client?
A.: Ma doare capul numai cand imi amintesc. Am avut un client cetatean vest-european, care urma sa calatoreasca in State, cu trei copii dupa el. Nu stiam ca legislatia tarii lui impune anumite reguli in cazul posesorilor de pasapoarte emise dupa o anumita data - pe scurt, trebuiau sa aplice pentru viza de State cu toate ca, in mod  normal, cetatenii Schengen nu aveau nevoie decat de ESTA - o aplicatie electronica. L-am programat la interviu la Consulatul SUA din Frankfurt - neamtzul de la call center ne-a dat o serie de informatii gresite - si asta in conditiile in care apelul se taxa doi euro pe minut. I-am completat noi online aplicatia pentru viza ... pozele nu erau bune... stii cum e la astia? Daca nu apare fata in prim plan - cu ambele urechi vizibile - nu-ti accepta programarea! Si da-i, si fa poze! El poza, noi incercam sa le incarcam... Cred ca ne-am ros unghiile pana la cot atunci. Imi vine sa vomit  numai cand ma gandesc. Nu ma mai intreba : )) 
Uneori, in perioade lungi de stres, visez ca am probleme cu oameni care n-au viza, n-au pasaport. N-au rezervare. Odata am visat un incident cu un transport de ramasite umane la Madrid, pe o cursa KLM. Si KLM nu zboara la Madrid. Uneori ma mir si eu ce poate sa-mi puieze mintea. As putea sa scriu o carte - si lucrez doar de opt ani. Colegii mei lucreaza de 18 ani. Ei ar putea sa scrie enciclopedii.


C.V.: Pe ce criterii ar trebui sa ne bazam atunci cand decidem sa colaboram cu o agentie de voiaj?
A.: Daca e vorba de incredere.....criteriile sunt: Comunicarea. Transparenta. Polita de insolventa :)) Glumesc. Lumea merge pe recomandari si mi se pare de inteles. Ai nevoie sa te simti in siguranta.
Partea proasta e ca, indiferent cate masuri de precautie ti-ai lua, riscuri exista. Tot citesc despre falimentele din ultima vreme. Tot felul de abureli apar in ziare si pe site-uri: cica trebuie sa fii atent ca agentia sa fie membra ANAT, sa aiba polita de insolventa valabila etc. Asa, si? Nu vreau sa dau acum nume de agentii, dar ultimii "mari" care au sucombat activau din 1997, aveau toate actele in regula, sediu central si site actualizat zilnic. Deci, daca te referi la increderea intr-o agentie, am vesti proaste - nu ai cum sa stii.
Daca te referi la selectarea unei oferte - criteriile sunt doua, dupa parerea mea: ai pretul pe de-o parte si serviciul - pe de alta parte. Depinde cat de mult conteaza pretul in comparatie cu asistenta agentiei - care incepe din momentul rezervarii si continua pana la incheierea calatoriei.

C.V.: Spune-ne sincer, ai sau nu senzatia de vacanta continua cand esti la job?
A.: NU! Dar cine naiba are senzatia asta ?

C.V.: Care este topul tau pentru locatii de vis (top 3)?
A.:Topul se schimba continuu :) Saptamana asta: 1. Sicilia ; 2. Creta ( Rethymno); 3. Africa de Sud Capetown, sa zicem. Pentru inceput :)

C.V.: Unde ne sfatuiesti sa mergem vara?
A.: Depinde ce vreti de la vacanta. Plaja? relaxare? Plimbari? Cateva idei ar fi : Grecia, Indonezia, Bretania si Normandia...Tarile Baltice?

C.V.: Si unde ne-ai recomanda sa mergem iarna?
A.: Africa de Sud. Neaparat. Mexic - Cancun. Si Mexico City. Thailanda - toata. Nu stiu dac-ai remarcat, nu sunt iubitoare de vacante la schi :) Dar, sigur, Austria si Italia au partii minunate, pentru pasionatii de sporturi de iarna.

C.V.: Unde sa mergem cu copiii? Ce ne-ai sugera la anul pentru un concediu de vara cu copii cu varste intre cateva luni si 5 ani? (asta ca sa acoperim intreaga paleta a juniorilor Cafenelei)
A.: Multi prefera Turcia - servicii impecabile, hoteluri "prietenoase" cu copiii. Sau Bulgaria - e aproape si preturile sunt mai accesibile. Disneyland? Dar nu pentru cei mai juniori dintre juniori - e foarte aglomerat vara. Sau o vila la mare in Sudul Spaniei. Relaxare, mancare buna, vin bun si soare. Sau Grecia - apartamente aproape de plaja intr-o zona linistita.

C.V.: Povesteste-ne despre concediile tale de anul acesta. 
A.: In iulie am fost intr-o scurta "vajaiala" la Roma si Florenta, in iulie - de joi pana duminica - m-am intors mai obosita decat plecasem - a fost destul de obositor, dar mie imi plac week-end-urile astea, prefer sa ma doara picioarele decat sa ma plictisesc.
Si acum, la inceput de septembrie, am mers in Portugalia, vreo cinci zile la Lisabona - cu ocazia asta, am vizitat si orasele din jur, si doua la plaja in Sud, in Algarve. Inca doua zile, si ar fi fost perfect! :) Mi-ar fi placut sa vad si Nordul - n-a fost timp. Poate altadata. Dar m-am intors hotarata sa dezvolt un produs propriu bazat pe itinerarii personalizate in Portugalia.
Mi-am construit singura vacanta - am luat separat biletele de avion, cazarile, inchirierea auto - nu-mi place sa-mi planific de la inceput tot traseul si de-asta nu iau niciodata vacante "la pachet" sau cu grup organizat. Am pus poze pe Facebook. Vreo doua sute! Cred ca sunt mai elocvente decat discursul meu! 



C.V.: La final de interviu, te rugam sa transmiti un mesaj cititorilor nostri.
A.: "Singurul lucru care sta intre tine si vacanta perfecta suntem noi! "
Interpreteaza asta in sensul bun, desigur! :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu