Nu, nu e tot jurnal de calatorie. N-a fost decat un drum de vineri seara la un restaurant din Bucuresti. A fost o experienta insa, pentru ca, pana aseara, nu mai mancasem nimic cu specificul asta.
Nu pot spune ca m-a impresionat in mod deosebit. Nu stiu care o fi fost pricina - poate localul sau poate mancarea-n sine, cred totusi ca se putea mai bine.
Ca sa nu fiu inteleasa gresit, nu spun ca nu a fost ok. Pana la urma conteaza foarte mult si cu cine mergi si atmosfera care se creeaza la masa. Iar din punctul asta de vedere nici pe departe sa am critici sau obiectii. Dar restaurantul per ansamblu, si cica e foarte bine cotat, mi s-a parut cam fitzos (ca deh, m-am mai uitat si eu pe la alte mese), cam scump (cred ca tot de la fitze se trage), servirea usor "aeriana"... si n-am inteles de ce un restaurant libanez are nume italian!!!
In rest, lipia libaneza e delicioasa... si e buna si cu umplutura de cascaval si carne de pui, dar cea pe care am mancat-o eu acum a lasat mult de dorit in fata unei quesadilla de exemplu. Orezul cu legume a fost foarte clasic si, as putea spune, simplu nu da gres, dar e simplu si atat. Iar carnea cu sos special numita VIC mi-a amintit de mancarea indiana... asta din urma fiind totusi mai buna.
Cu dulciurile treaba se complica... eu sint pretentioasa tare la capitolul asta. As face o postare seprata, asa ca revin. Mai spun doar ca nu mi-a placut cafeaua arabeasca cu boabele lor de nu stiu ce, in schimb mi s-a parut interesanta cafeaua alba care e ca un ceai... parerea mea! Apa cu esenta de flori de camp... in care pui sau nu zahar. Miroase foarte bine, gustul e discutabil... dupa peferinte ca orice, de fapt.
As zice ca e de incercat mancarea asta si pentru mine de revenit asupra ei. Doar nu te poti edifica dintr-o singura data intr-un singur loc, nu? :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu