Stau acasa de aproape 1 an si multa lume ma invidiaza. Primele 3 luni, pe care le-am petrecut fara sa am voie sa fac ceva pentru ca eram inca doua intr-una, au fost chiar super. Nu cred ca o sa ma mai intalnesc cu asa ceva vreodata in viata, chiar daca aveam si insomnie, chiar daca uneori abia ma miscam, chiar daca ma dureau diverse si eram un pic stresata sa nu decida Pitica sa vina mai devreme. Eh, din februarie incoace s-au schimbat lucrurile. Cine a trecut prin asta stie despre ce vorbesc, iar cine nu… mai bine sa afle la momentul potrivit. Nu descurajam pe nimeni! :))
Unde vreau sa ajung? Pai nu stiu… trec si eu in revista diverse. De exemplu ca nu mai suport sa ma uit la televizor. Nu ca as avea la ce. M-am uitat o perioada pe Discovery Travel&Living la rochii de mirese (poate voiam sa ma inspir pentru Piticot cand o creste… de parca ea o sa ma intrebe pe mine!). M-am mai uitat la aia cu 8 copii – cateodata imi faceam curaj, alteori ma luam cu mainile de cap, iar cand am vazut deznodamantul, am zis ca mai bine imi vad de treaba. A, si la nenea cu torturile ma tot uitam. Aratau foarte bine unele, ce-i drept, dar prea salivam in gol. Si unde mai pui ca incepusera si sa repete episoadele! Am declarat terminata era tv destul de repede. Oricum, privitul la televizor a fost posibil doar cat Pitica a fost mica… foarte mica. Pai acum se uita la reclame! Logic, hipnotizata – reclamele pornesc mai tare decat restul programelor, toate au muzica, iar ea intoarce imediat capul si n-o mai intereseaza altceva. Si eu cum nu sunt adepta stilului “da-i copilului orice numai sa taca si sa stea cuminte”, am hotarat ca televizorul nu este prietenul nostru si prin urmare il ignoram. Bine, recunosc!! Au fost vreo doua seri in care nu am reusit sa o adorm decat cu muzica de pe Kiss Tv la maximum de volum. Dar era 1 noaptea… si ea nu ceda! Si asta a fost singura solutie care sa o uimeasca atat de tare incat sa uite ca e incapatanata… si sa adoarma.
Nu ne dam mari ca noi nu ne uitam la televizor. Ne plangem de fapt un pic ca ne cam plictisim. Ca deh! Nu stam nici in oras sa o luam toata ziua la shoppinguit sau la baut cafele ca fetele prin mall-uri… iar pana o sa fim in largul nostru in viata sociala si mondena de la noi de aici mai dureaza. Ne-am apucat insa de prajiturit. Si am cam inceput si sa ne pricepem. Putem sa dam drumul la organizat ceaiurile de dupa-masa, nu? :) Poate asa ne mai viziteaza si pe noi cineva. Pentru ca de fapt faza tare e… ca ne e cam dor de-o barfa acolo! Nuuuuuuu, nu e frumos sa barfesti! :) Dar e antrenant cateodata sa comentezi, sa analizezi, sa te miri de ce mai fac unii si altii. Hai recunoasteti! Nu e super sa mai aflati cate un secret din cand in cand? :) De exemplu secretul meu acum e ca nu mai stiu despre ce am vrut sa scriu initial… a iesit cu totul altceva. Si m-am si desconspirat ca in prezent amatoare de barfe. Hai serios, nu-mi ziceti si mie una mica???
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu