Suspans ...

Stau langa ea … in sfarsit este a mea …
Nu stiu de ce am amanat atat momentul sa o posed ... oricum asteptarea a meritat, acum suntem in sfarsit impreuna!
La prima vedere pare rece, tacuta si nedorita de cei ce nu o cunosc.
Noi insa ne cunoastem de peste 11 ani … a fost dragoste la prima vedere, la prima atingere, la primul cuvant.
M-a fascinat, m-a zapacit si m-a marcat pe viata.
Aveam sa o iubesc vesnic si cu toate acestea nu imi apartinea si trebuia sa fac ceva in acest sens.
Ma uit la ea cu coada ochiului, as vrea sa o ating din nou, sa o sorb, sa o devorez, dar trebuie sa ma abtin, nu e locul, nu este momentul, cei din jur n-ar intelege, ne-ar blama, ne-ar alunga, ne-ar izola.
Tremur de emotie dar astept un tete-a-tete; voi prelungi acest preludiu la nesfarsit pentru ca acum este a mea… Stiu ca au avut-o si altii inaintea mea si o vor avea si dupa mine dar nu conteaza decat sentimentele pe care mi le insufla, nu contam decat noi.

Deseara voi dormi cu ea sub perna … sau nu voi dormi deloc… este cartea favorita, Adam si Eva. E a lui Rebreanu. Si acum si a mea.

Fara numar

Intotdeauna mi-am dorit sa cresc mare. 16 parea prima etapa importanta din ”cariera” mea de om.
Nu ma intreba cand au trecut 13 ani de la acel eveniment, dar au trecut. Nu cred in numerologie, dar cred in lucrurile care ne marcheaza existenta.
In tot acest timp m-am bucurat de multe realizari si sunt numere care au dobandit semnificatii deosebite:

7 - l-am cunoscut pe Flor al meu, numarul primului meu apartament, numarul meu norocos
18 - majoratul, libertate, independenta, capacitate deplina de exercitiu
10 – Mama, Dana, porunci, nota preferata
5 - Tata, eu, tata
23 - am terminat facultatea, primul job, primele lacrimi din cauza jobului, multe kilograme slabite
13 – pentru unii ghinion, pentru Flor e numarul norocos
2 – papusi Momiji, buburuze de 18 k
40 – de zile pana la Inaltare
29 – varsta mea, desi am convingerea ca cineva mi-a gresit actele
24 – examenul de intrare in Barou, ajunul Craciunului sarbatoarea mea favorita
25 – examenul de definitivare in profesie
90-60-90 – idealul feminin
30082008 – GriBo

Fara numar – bucurii, prieteni, sentimente frumoase.

Retrospectiva saptamanii

Dupa 7 zile de stat in Paris sper sa pot transmite ceea ce am trait si simtit acolo. Este incredibil cum ieri dimineata puteam vorbi despre “aici” si acum deja totul devine amintire.
Oras al contrastelor, Parisul m-a fascinat mereu, povestile copilariei si apoi cele invatate despre cultura si istoria Frantei m-au facut mereu sa visez la el. Desi ne-am vazut deja pentru a doua oara marturisesc ca astept cu nerabdare sa fug din nou in bratele sale.
In aceste 7 zile, intr-un tur de forta, l-am vizitat, l-am gustat si l-am ascultat ca sa ii pot purta amintirea in suflet pana la urmatorul rendez-vous.

Muzeele
Pentru mine, roman ratacitor prin Paris cel mai impresionant a fost Atelierul Brancusi, situat chiar langa Centrul National de Arta si Cultura George Pompidou … atat de mic si aproape de ignorat pe langa ciudata si controversata constructie ce poarta numele fostului presedinte francez, m-a bucurat si m-a intristat ca un mare artist de al nostru isi are expuse lucrarile printre straini. Sfantul din Montparnasse, cum l-a denumit Peter Neagoe in cartea omonima, m-a cucerit din nou prin maiestria sa si m-a facut sa ma simt atat de mandra de tara din care proveneam amandoi. M-a uimit faptul ca statul francez nici macar nu percepe vreo taxa pentru intrarea in Atelier dar sunt sigura ca nu acesta era motivul aglomeratiei create de cei care venisera sa vada operele artistului roman.

Muzica
In restaurantele frantuzesti nu prea auzi muzica … fie este in surdina, fie lipseste cu desavarsire … uneori imi lipsea, alteori ii fericeam pentru aceasta alegere pentru ca astfel iti ofereau mai multa intimitate si dedicatie partenerului de conversatie.
Poti asculta insa muzica in statiile de metrou, la colt de strada, pe treptele Operei Garnier – gratuit sau chiar in incita Operei Nationale daca iti da mana sa cumperi un bilet. Indiferent de metoda aleasa muzica ascultata te va binedispune si iti va da pofta de viata.

Cersetorii romani
Ii (de fapt mai corect ar fi “le” recunosti pentru ca la vedere sunt doar femeile) recunosti imediat dupa felul cum arata si dupa vestimentatie si sunt localizati pe langa monumentele cu importanta turistica. Au invatat cateva vorbe in limba engleza (!) si vaneaza clementa turistilor binevoitori. Intalnindu-i mi-a fost rusine de noi ca natie.

Mancarea
Fitoasa, fandosita, frantuzita … ciudata, apetisanta, intriganta … dar mereu insotita de un vin bun sau o cupa de sampanie.
Le foie gras ramane preferatul meu in ciuda faptului ca eu nu mananc carne de rata, cunoscatorii stiu de ce … In ciuda micii mele probleme de ordin moral, m-am delectat savurand ficatii suratelor franceze ale pet-ului meu din copilarie, ratoiul Gina.
La orice colt sau pe orice bucata libera de trotuar gasesti o cafenea, o braserie, restaurant sau creperie … Ma gandeam ca romanii nostri, obisnuiti ai cartierului Dorobanti ar fi frustrati ca in Paris s-ar putea expune la mult mai multe terase sau vitrine decat o pot face acasa.


Moda si Brand-urile
Mi-am inchipuit intotdeauna frantuizoaicele ca toate poarta haine in stilul adus pe lume de Coco Chanel, dar poate ca nu le-am intalnit eu pe acelea sau si pentru ele doua mii de Euro pentru un sacou este putin prea mult. Si totusi felul lor de a se imbraca este deosebit si desi este aparent simplu au acel je ne sais quoi care face tinuta sa fie remarcata. Brand-ruile sunt peste tot prin Paris, ai de unde alege atata vreme cat iti permiti.

Dragostea
Dragostea era la liber, doar Parisul este orasul indragostitilor nu?
Aici nimic nu este extravagant, nimic nu este interzis si de aceea doi tineri frumosi si de acelasi sex tinandu-se de mana pe un mare bulevard mi se pare ceva firesc. Ma gandesc doar cu tristete la pierderea astfel suferita de populatia feminina … dar cum se spune, barbatii buni sunt fie casatoriti, fie gay …
Mi-a placut de asemenea sa vad aici ca dragostea nu are culoare, alb, negru, galben nu conteaza atat vreme cat iubesti. Cel mai mult m-au impresionat cuplurile in varsta, de culori diferite, care dovedesc ca au reusit sa treaca peste prejudecatile lumii in care traiesc, pentru ca nici macar in Paris nu cred ca oamenii au fost mereu deschisi sa accepte acest tip de melanj … si totusi morala este ca se poate!

Prajitura cu Fistic
Este unul dintre motivele revederii noastre … Daca Proust avea madlenele, atunci eu am prajitura cu fistic.
Acum mi-a amintit de Parisul vazut acum 7 ani, dar in general aroma sa imi aminteste de viata in general, de placere, de dragoste, de tot acel bagaj de senzatii traite sau pe care iti doresti sa le traiesti.
Nu stiu daca era gustul sau inconfundabil, tacamurile de argint sau cofetaria cu aer de demult, dar dupa ce am gustat-o prima oara mi-au dat lacrimile si totul s-a oprit pentru o fractiune de secunda in loc.
Am deschis ochii si mi-am dat seama ca visele pot deveni realitate … daca iti doresti cu adeverat.

O seara la opera

Marturisesc rusinata ca de cand locuiesc in Micul Paris nu am fost nicioadata la un spectacol de opera.
Si pentru a-mi spala astfel pacatele am decis sa petrec o seara la Opera din Paris … Iar Opera Bastille este se pare cea mai mare din lume si desi disputata in ce priveste acustica oferit astazi, 4 mai 2009, inca o data, unei sali pline o experienta de neuitat.

Nu auzisem niciodata nici titulul operei, nici numele autorului sau si mi-era putin teama sa nu fi pierdut timp si bani pentru un moft.
Cazul Makropoulos apartinand compozitorului ceh Leos Janacek a fost astazi o opera cantata in ceha, tradusa in franceza si simtita in multe limbi ale pamantului pentru ca in sala erau incredibil de multi straini.
Povestea ne vorbeste de subiecte sensibile atunci - 1926- si acum, imortalitate, tinerete eterna si se pare ca a izvorat din dragostea autorului pentru o femeie cu mult mai in varsta ca el.
Dar maiestria consta si in viziunea unica a regizorului Krzysztof Warlikowski, un polonez rebel care a revolutionat ideea de opera … Marilyn Monroe si King Kong fac si ei parte din aceasta alegorie despre dragoste si moarte. Nu vreau sa povestesc mai mult, va indemn sa descoperiti singuri.
Spectacolul a fost inaltator si aceasta singura experienta ar merita o vizita in capitala Frantei.

Urmatoarea oprire, Scala din Milano …

LIVE from Paris

Dupa 7 ani, m-am intors in bratele tale, mon bien-aimee Paris …
Franta si Parisul in special au insemnat intotdeauna pentru mine, prin ochii celor invatate in copilarie istorie si cultura si povesti de vitejie cu regi, regine si muschetari.
Parisul imi inspira familiaritate.
Aici dragostea este la liber, fara sa conteze sexul, rasa ori varsta.
Extravaganta este ceva firesc, culori stridente, bijuterii masive, asortari neinspirate sau indraznete, toate fac parte din normal. Magazine cu branduri faimoase se gasesc pe toate bulevardele principale, preturile sunt un vis, sau mai bine zis un cosmar …
Luxul si opulenta de alta data stau astazi alaturi de marturia unor vieti “normale”, de fata comerciala si uneori dezamagitoare a acestui locas al civilizatiei contemporane.
Atractiile turistice sunt variate dar sunt doua monumente care il (n.a. Parisul) monopolizeaza, turnul Eiffel si Luvrul. De fapt Luvrul nu exista, exista doar Gioconda … O mare de oameni este interesata doar de zambetul sau si ar face orice sa i-l imortalizeze. Personalul firmei de securitate o pazeste ca pe o adevarata vedeta ce este. Este uimitor cum vasta opera a lui DaVinci paleste in fata renumelui acestui simplu tablou, dar care a starnit atatea controverse.
Am descoperit ca sunt multe lucruri care nu imi plac la Paris, vagabonzii, gunoaiele, soferii care nu dau prioritate pietonilor, dar toate acestea le voi sterge din amintirea acestui fabulos oras.
Si totusi Parisul are acel “je ne sais quoi” care te face in mod irezistibil sa te indragostesti de el si de viata.
Am descoperit o statie de autobuz care se numeste Bucarest. Nu vreau sa o explorez, inca nu imi este atat de dor de acasa …