Sambata, intre 20.30 si 21.30 am stins si eu lumina in semn ca imi pasa de Pamantul nostru.
Am auzit absolut intamplator de campania de promovare a Orei Pamantului care a cuprins si tara noastra. Am fost placut surprinsa sa constat ca Romania a stins lumina si a declarat astfel ca este alaturi de marii “constienti” ai lumii si a realizat despre cum poate deveni planeta noastra la un moment dat daca incetam sa o respectam.
Marturisesc cu rusine ca pana de curand nu m-a preocupat starea Pamantului pentru ca, incalzirea globala desi mediatizata nu este un rau imediat si de aici, cel putin in cazul meu, a generat o usoara nepasare.
Da, sincer nu prea mi-a pasat pana foarte de curand ca pana in 2050 (!) ursul polar precum si intreaga populatie din Alaska vor disparea. Mereu am spus ca nu este problema mea si ca o voi lasa pe seama copiilor si nepotilor mei, ca noi stim cum e viata grea pentru ca am trecut prin comunism si peste crize economice, asa ca sa se caleasca si ei, cum am facut-o si noi.
Dar sambata seara cand imi faceam un sandvis la lumina unei lumanari mi-am dat seama ca trebuie sa imi pese atat pentru mine cat si pentru copiii si nepotii mei. In definitiv, imi doresc ca in 2050 sa fiu in viata si in putere si sa le povestesc nepotilor de Ursul Fram ca de o realitate, nu doar ca de o amintire. Si as mai vrea sa vada si ei zapada pe timp de iarna si sa se bucure de ce am avut si noi parte odata si nu doar sa se minuneze de povestile unor batranei nostalgici.
Importante cladiri din Bucuresti au fost sambata in bezna si la fel si mica noastra garsoniera, pentru a fi solidari cu lumea si cu planeta ce inca ne mai suporta.
Sunt fericita ca, desi destul de tarziu, pana la urma am constientizat ca inca pot face ceva pentru Pamant pentru a fi in continuare caminul cald si primitor ce ne-a gazduit si pana acum si va indemn cu aceasta ocazie sa devenim mai constienti de viitorul nostru si al copiilor nostri si de ce nu, mai vigilenti.
Am auzit absolut intamplator de campania de promovare a Orei Pamantului care a cuprins si tara noastra. Am fost placut surprinsa sa constat ca Romania a stins lumina si a declarat astfel ca este alaturi de marii “constienti” ai lumii si a realizat despre cum poate deveni planeta noastra la un moment dat daca incetam sa o respectam.
Marturisesc cu rusine ca pana de curand nu m-a preocupat starea Pamantului pentru ca, incalzirea globala desi mediatizata nu este un rau imediat si de aici, cel putin in cazul meu, a generat o usoara nepasare.
Da, sincer nu prea mi-a pasat pana foarte de curand ca pana in 2050 (!) ursul polar precum si intreaga populatie din Alaska vor disparea. Mereu am spus ca nu este problema mea si ca o voi lasa pe seama copiilor si nepotilor mei, ca noi stim cum e viata grea pentru ca am trecut prin comunism si peste crize economice, asa ca sa se caleasca si ei, cum am facut-o si noi.
Dar sambata seara cand imi faceam un sandvis la lumina unei lumanari mi-am dat seama ca trebuie sa imi pese atat pentru mine cat si pentru copiii si nepotii mei. In definitiv, imi doresc ca in 2050 sa fiu in viata si in putere si sa le povestesc nepotilor de Ursul Fram ca de o realitate, nu doar ca de o amintire. Si as mai vrea sa vada si ei zapada pe timp de iarna si sa se bucure de ce am avut si noi parte odata si nu doar sa se minuneze de povestile unor batranei nostalgici.
Importante cladiri din Bucuresti au fost sambata in bezna si la fel si mica noastra garsoniera, pentru a fi solidari cu lumea si cu planeta ce inca ne mai suporta.
Sunt fericita ca, desi destul de tarziu, pana la urma am constientizat ca inca pot face ceva pentru Pamant pentru a fi in continuare caminul cald si primitor ce ne-a gazduit si pana acum si va indemn cu aceasta ocazie sa devenim mai constienti de viitorul nostru si al copiilor nostri si de ce nu, mai vigilenti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu