marți, 24 februarie 2009

IARNA ASTA SE POARTA DIVORTUL


Imi amintesc spusele unor amabile doamne de la registratura unei judecatorii de sector potrivit carora, in preajma sarbatorilor de iarna sporesc cererile de chemare in judecata avand ca obiect desfacerea casatoriei prin divort.
Din pacate, tocmai spiritul sarbatorilor ar trebui sa uneasca si sa consolideze familia, dar asa cum se stie socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ de cele mai multe ori. Observ ca media vorbeste tot mai mult de divorturile personalitatilor iar publicul soarbe stirile cu nesat, comentand, criticand sau chiar identificandu-se cu personajele.
Statul roman se straduieste atat cat poate sa incurajeze populatia sa acceada la institutia casatoriei, oferind un sprijin la constituirea familiei (daca ambii soti sunt la prima casatorie) constand in suma de 200 Euro. Avand in vedere ca o nunta modesta costa cel putin 7.000 Euro ... mai bine nu mai comentam pe tema asta.
Nu am inteles niciodata setea oamenilor de a cunoaste detaliile absolut private din viata celor din jur si in special a persoanelor publice (dar fara asta nu ar mai fi existat revistele de scandal de exemplu, nu?).

Dorinta de a scrie aceste randuri a venit din mediatizarea exagerata a anumitor divorturi si apetitul insatiabil pentru a cunoaste in detaliu cum e cu capra vecinului. Indiferent daca este vorba de o persoana publica sau de un simplu cetatean, in opinia mea, divortul este o procedura care priveste exclusiv partile implicate si eventual avocatii acestora in calitate de gardieni ai respectarii drepturilor si obligatiilor legale ale partilor. Procedura divortului in legislatia noastra este o procedura speciala, diferita de alte proceduri contencioase, cel putin sub urmatoarele aspecte: competenta teritoriala, prezenta partilor [atat la depunerea cererii (as face o paranteza aici si as dojeni colegii din media care se mirau atat ca d-na Ioana Basescu Marin a depus cererea de divort personal), cat si la termenele de judecata], probatoriu sau termenul cailor de atac. Ne intrebam poate, de ce divorteaza oamenii? Raspunsul cel mai la indemana este “pentru ca pot”! Dar raspunsul meu preferat ramane: viziuni diferite asupra vietii. Si sincer asta rezuma cam tot ce ne-ar trece prin cap ca sa motivam aceasta actiune. Intotdeauna am considerat ca cei doi soti daca au stiut sa traiasca frumos, chiar si o scurta perioada de timp, vor stii sa se desparta la fel de frumos iar acest lucru am incercat sa il insuflu si clientilor nostri. In acest sens, partile pot opta pentru a cadea de acord atat asupra capatului de cerere principal – divortul, cat si asupra eventualelor capete secundare (incredintare copii minori, pensie de intretinere, pastrarea numelui dobandit in timpul casatoriei). Daca prin acceasi actiune se solicita si partajul bunurilor comune, partile pot incheia o tranzactie pe acest aspect, instanta urmand sa o consfinteasca. Sfatul meu este, atat pentru cei direct implicati dar si pentru colegii mei, sa invatam sa alegem calea cea mai eleganta, cea mai inteleapta atat pentru noi insine cat si pentru copiii nostri care fara sa isi doreasca au fost prinsi la mijloc. Sunt sigura ca daca se doreste acest lucru se poate si realiza. Rolul avocatului poate fi uneori hotarator in deciziile pe care sotii le pot lua legate de casnicia lor. Pe scurt, sa invatam sa ne despartim frumos.
Iar pentru cei din jur, sfatul meu ar fi sa isi vada in continuare de propria existenta si sa isi doreasca nu se regaseasca nicicand intr-o asemenea situatie. Pe scurt, sa invete sa traiasca frumos ...
Publicat pe www.avocatnet.ro la 9 Decembrie 2006

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu