Azi “aniversam” o saptamana fara tableta! Am profitat de
pana de internet de saptamana trecuta si am pus-o deoparte. Oficial e stricata
si nu o putem repara. Stiu ca nu e corect pentru ca eu trisez cu laptop-ul. Si
mai stiu si ca nu e frumos sa mint si e vai de mine daca se prinde copilul ca
asta fac! Mai ales ca i-am spus ca nu avem bani si replica a fost “are tata
bani… acolo sus!”. Si mi-a aratat cosul in care intr-adevar pune tata monezile
si hartiile de 1 leu ca sa mai faca economii. :) Dar am ajuns la concluzia ca e
mai sanatos sa ne jucam sau sa citim decat sa stam cu ochii ore in sir la
diverse filmulete si jocuri.
Initial am zis ca e ok sa fie tableta ei si doar ei. Mi s-a
parut chiar super tare ca a invatat repede sa o foloseasca si ca statea cu ea
in brate fara sa aiba nevoie de asistenta. Apoi mi-am dat seama ca, daca la 3
ani procedam asa, peste 2-3 ani deja o sa avem o dependenta mai greu de invins.
M-am saturat sa citesc “Scufita rosie” sau “Alba ca Zapada”, mai ales ca si
astea sunt cam tragice si au niste desene de speriat, dar macar le mai
cosmetizez si le mai schimb din mers. Si macar am descoperit ca se poate sa
adormim si pur si simplu inchizand ochisorii decat cu Mickey Mouse cantand si
agitandu-se la o distanta la care vederea poate avea de suferit.
Primele 3 seri a plans, apoi urmatoarele 2 nu a mai pomenit
de ea. Aseara m-a intrebat din nou unde e tableta ei. Din fericire era foarte
somnoroasa si a renuntat repede sa insiste. Sunt convinsa insa ca intrebarea o
sa apara din nou. Si sper sa rezist si sa reusesc sa o duc putin cu zaharelul… “putin”
pana o sa reusim sa negociem cum trebuie, iar ea sa fie de acord si sa poata ca
dupa o ora de utilizare sa renunte la ea fara comentarii, sa faca si altceva…
si mai ales sa nu mai stea treaza pana la 12 noaptea schimband un desen animat
dupa altul.
Mi se pare grea treaba asta cu educatia. Adica riscul de a
gresi e foarte mare si mai ales cel de a-ti da seama dupa, cand poate ceva rau
a fost facut. Si e greu sa fii un parinte ferm cu un copil smecher. :) Sa nu mai vorbesc de responsabilitatile implicate! Dar sa speram ca ne descurcam! Altfel ne va educa copilul pe noi! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu